Intrarea în vigoare a Codului civil a schimbat profund modul de reglementare a raporturilor de drept privat. Una dintre întrebările ridicate de această schimbare este dacă mai putem vorbi despre un drept comercial distinct atunci când regulile civile și cele comerciale au fost reunite într-un singur cod.
Unificarea dreptului privat nu a înlăturat specificul activității comerciale
Codul civil a urmărit unificarea reglementării raporturilor de drept privat. În locul vechii separări dintre raporturile civile și cele comerciale, noua reglementare folosește, în centrul său, noțiunea de profesionist și acordă un rol important activității desfășurate printr-o întreprindere.
Schimbarea structurii legislative nu înseamnă însă că particularitățile activității economice au dispărut. Dimpotrivă, Codul civil a preluat sau a reglementat instituții care răspund unor nevoi specifice ale comerțului și ale activității profesionale. Printre exemplele analizate în articolul-sursă se află contractul de comision, consignația, expediția, agenția și intermedierea, precum și anumite contracte bancare, garanții autonome și titluri de valoare.
Prin urmare, existența unui cod unic nu este, în sine, suficientă pentru a concluziona că specificul juridic al activității comerciale a dispărut.
De la comerciant la profesionist
Una dintre modificările importante aduse de noua concepție legislativă este trecerea de la categoria tradițională a comerciantului la noțiunea mai largă de profesionist. În același timp, numeroase dispoziții se raportează la exercitarea activității unei întreprinderi.
Această schimbare are consecințe asupra modului în care sunt analizate obligațiile asumate în activitatea economică. Reguli care în dreptul comercial tradițional erau asociate obligațiilor comerciale sunt regăsite acum în Codul civil, uneori cu un domeniu de aplicare mai larg.
Solidaritatea codebitorilor, regulile privind dobânzile și întârzierea la executarea obligațiilor bănești sau regulile privind determinarea prețului într-un contract între profesioniști sunt exemple relevante din materialul-sursă.
De ce rămân importante celeritatea, aparența și creditul
Specificul activității comerciale nu rezultă doar din denumirea unei ramuri de drept, ci și din realitățile economice pe care normele trebuie să le reglementeze. Activitatea profesională presupune frecvent rapiditate în încheierea și executarea operațiunilor, utilizarea creditului și nevoia de securitate juridică.
Celeritatea explică existența unor mecanisme juridice adaptate tranzacțiilor succesive și standardizării contractelor. În același timp, aparența juridică are o importanță deosebită deoarece participanții la circuitul comercial nu pot verifica de fiecare dată, în mod exhaustiv, toate datele privind partenerul contractual.
Creditul reprezintă un alt element esențial. Reguli precum solidaritatea codebitorilor și regimul dobânzilor răspund, în această perspectivă, nevoii de a proteja creditorul și de a asigura o anumită predictibilitate a raporturilor economice.
Autonomie legislativă și autonomie științifică
Articolul-sursă propune o distincție între autonomia legislativă și autonomia științifică a dreptului comercial. Prima a fost afectată de unificarea dreptului privat; a doua ține de necesitatea de a analiza în continuare instituțiile și raporturile juridice specifice activității economice.
Din această perspectivă, întrebarea dacă mai există drept comercial nu are un răspuns simplist. Chiar dacă vechea arhitectură bazată pe comerciant și fapte de comerț a fost abandonată ca fundament al reglementării Codului civil, nevoile economice care au determinat apariția regulilor comerciale continuă să existe.
Intrarea în vigoare a Codului civil a schimbat profund modul de reglementare a raporturilor de drept privat. Una dintre întrebările ridicate de această schimbare este dacă mai putem vorbi despre un drept comercial distinct atunci când regulile civile și cele comerciale au fost reunite într-un singur cod.
Unificarea dreptului privat nu a înlăturat specificul activității comerciale
Codul civil a urmărit unificarea reglementării raporturilor de drept privat. În locul vechii separări dintre raporturile civile și cele comerciale, noua reglementare folosește, în centrul său, noțiunea de profesionist și acordă un rol important activității desfășurate printr-o întreprindere.
Schimbarea structurii legislative nu înseamnă însă că particularitățile activității economice au dispărut. Dimpotrivă, Codul civil a preluat sau a reglementat instituții care răspund unor nevoi specifice ale comerțului și ale activității profesionale. Printre exemplele analizate în articolul-sursă se află contractul de comision, consignația, expediția, agenția și intermedierea, precum și anumite contracte bancare, garanții autonome și titluri de valoare.
Prin urmare, existența unui cod unic nu este, în sine, suficientă pentru a concluziona că specificul juridic al activității comerciale a dispărut.
De la comerciant la profesionist
Una dintre modificările importante aduse de noua concepție legislativă este trecerea de la categoria tradițională a comerciantului la noțiunea mai largă de profesionist. În același timp, numeroase dispoziții se raportează la exercitarea activității unei întreprinderi.
Această schimbare are consecințe asupra modului în care sunt analizate obligațiile asumate în activitatea economică. Reguli care în dreptul comercial tradițional erau asociate obligațiilor comerciale sunt regăsite acum în Codul civil, uneori cu un domeniu de aplicare mai larg.
Solidaritatea codebitorilor, regulile privind dobânzile și întârzierea la executarea obligațiilor bănești sau regulile privind determinarea prețului într-un contract între profesioniști sunt exemple relevante din materialul-sursă.
De ce rămân importante celeritatea, aparența și creditul
Specificul activității comerciale nu rezultă doar din denumirea unei ramuri de drept, ci și din realitățile economice pe care normele trebuie să le reglementeze. Activitatea profesională presupune frecvent rapiditate în încheierea și executarea operațiunilor, utilizarea creditului și nevoia de securitate juridică.
Celeritatea explică existența unor mecanisme juridice adaptate tranzacțiilor succesive și standardizării contractelor. În același timp, aparența juridică are o importanță deosebită deoarece participanții la circuitul comercial nu pot verifica de fiecare dată, în mod exhaustiv, toate datele privind partenerul contractual.
Creditul reprezintă un alt element esențial. Reguli precum solidaritatea codebitorilor și regimul dobânzilor răspund, în această perspectivă, nevoii de a proteja creditorul și de a asigura o anumită predictibilitate a raporturilor economice.
Autonomie legislativă și autonomie științifică
Articolul-sursă propune o distincție între autonomia legislativă și autonomia științifică a dreptului comercial. Prima a fost afectată de unificarea dreptului privat; a doua ține de necesitatea de a analiza în continuare instituțiile și raporturile juridice specifice activității economice.
Din această perspectivă, întrebarea dacă mai există drept comercial nu are un răspuns simplist. Chiar dacă vechea arhitectură bazată pe comerciant și fapte de comerț a fost abandonată ca fundament al reglementării Codului civil, nevoile economice care au determinat apariția regulilor comerciale continuă să existe.
Concluzie
Codul civil a realizat o unificare a dreptului privat, însă nu a eliminat particularitățile raporturilor economice. Instituțiile juridice preluate sau dezvoltate în noul sistem, precum și importanța celerității, a aparenței și a securității creditului, explică de ce studiul dreptului comercial rămâne relevant.
Surse și bază juridică
Specificul obligaţiilor asumate de profesionişti în contextul dispoziţiilor noului Cod civil
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, forma consolidată disponibilă în Portalul Legislativ.
* Material editorial. Informațiile juridice trebuie raportate la situația concretă și la forma în vigoare a legislației la data relevantă.
** Codul civil a realizat o unificare a dreptului privat, însă nu a eliminat particularitățile raporturilor economice. Instituțiile juridice preluate sau dezvoltate în noul sistem, precum și importanța celerității, a aparenței și a securității creditului, explică de ce studiul dreptului comercial rămâne relevant.
